joi, 8 octombrie 2015

jurnalul unei schimbari 13

Am observat ca cele mai mari lovituri mi-au fost date de oameni pe care i-am ajutat cel mai mult si carora le-am acordat cel mai mult bunavointa mea. Au durut cu mult mai mult decat palmele pe care le-as fi primit de la persoane cu care am fost vreodata in conflict.
Mi s-a intamplat insa tot de atat de multe ori sa fiu surprinsa de grija, ajutorul si iubirea unor oameni carora nu am avut prilejul sa le dau nimic. Uneori nici o multumirea suficienta.
Am inteles ca daca voi vrea sa ajut in continuare oamenii, trebuie sa invat nu doar sa nu astept nimic de la ei, pentru ca viata ma va rasplati oricum in formele ei minunate, dar ca trebuie sa invat sa trec peste loviturile, tradarile si nerecunostinta unora. este o noua treapta a iubirii si mi-e atat de dificil sa o sui...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu