Anul asta am trait mult. Daca s-ar derula un film cu viata mea din 2020, probabil ca ar fi cateva momente romantice, unele motivationale, altele de-a dreptul glorioase, dar s-ar gasi si scene cu multa singuratate si tacere. Ei bine, exact in momentele alea cand in afara nu se intampla nimic, in interiorul meu au loc rasturnari si reconstructii de universuri interioare, insight-uri fulminante si mutatii definitive in structura fiintei mele. Atunci tac. Nu cred ca pot fi cuprinse in cuvinte subtilitatile miscarilor interioare si, oricum, e inutila impartasirea lor. Distrugerea a ceea ce am fost ieri si renasterea noastra, in fiecare zi, este un proces interior.
Anul asta am incercat sa inteleg unele lucruri si sa le integrez. Nu prea mi-a iesit. In schimb, fara sa caut, mi-au venit raspunsuri de care poate aveam mai multa nevoie.
Azi o sa impartasesc unul dintre aceste raspunsuri cu voi.
Citisem de multe ori ca ceea ce uram in altii, ceea ce respingem, este in realitate un aspect propriu, pe care il primim oglindit. Usor de zis, greu de acceptat. De multe ori ti-e greu sa intelegi ce anume ai putea avea in comun cu cel care iti inspira atata furie sau dezgust.
In schimb, ceea ce am avut prilejul sa inteleg anul asta este ca experienta noastra nu este niciodata unidirectionala, ci are un aspect tridimensional si ca, în măsura în care intalnirea cu o persoana ne asaza intr-un anumit scenariu sau raport, in noi exista, in egala masura, potentialul de a fi in locul celeilalte persoane, de a face aceleasi alegeri ca ea. Dar, cel mai interesant este ca acelasi scenariu se reproduce in relatia noastra cu noi insine.
Este ca in acele camere cu oglinzi in care te vezi din mai multe parti, cumva diferite, dar in acelasi timp redandu-te in totalitate pe tine.
Intalnirea cu o alta persoana, experienta pe care o avem cu ea este doar o invitatie de a experimenta dimensiunea tridimensionala a propriei noastre fiinte. Asa intelegem ca a fi respins este tot una cu a respinge si a te respinge, a fi abandonat este tot una cu a abandona si a te abandona, a fi inselat este tot una cu a insela si a te insela. Si ce mi se pare mai fascinant este ca totul se intampla pentru aceleasi motive.
Dar cel mai important mi se pare ca atunci cand intelegi toate aceste lucruri poti alege. Poti alege daca mai vrei sa fii ceea ce tu însuți nu agreezi, poți alege dacă să mai reacționezi la fel, ori sa intelegi ca tu si cel din fata ta sunteti, in realitate, intr-un joc in care locurile se pot schimba oricand. Intelegi ca nimic din ceea ce ti se intampla nu va ramane doar in scenariul celui puternic sau celui invins si ca atunci cand vei ajunge - de cele mai multe ori in relatie cu alta persoana- sa traiesti acelasi scenariu, dar din celalta tabara, poti sa-ti alegi cu intelepciune raspunsul. Dar mai ales poti alege sa renunti la un scenariu negativ de viata odata ce ai inteles, acceptat si integrat toata intelepciunea experientei.
As vorbi mult despre intalnirile din viata mea. Ma refer la ”intalnire” ca la acel prilej minunat de a veni in contact cu un om si de a trai, oricat de scurt, o experienta transformatoare. Cred ca cel mai bine invatam din aceste intalniri. Dar o las pentru o data viitoare. Pana atunci, traiti cu bucurie si constienti intalnirile din viata voastra!
